4,Trei pasi mai tarziu suntem umar langa umar

  De dupa oglinda iese un trup fantomatic de aceesi statura cu mine. Nu baga de seama ca aproape da peste mine, ci trece razant si ajunge la chiuvete. Ridica robinetul cu buricele degetelor, parca speriata ca ar lua vreun virus daca-l atinge mai mult. Abur usor cuprinde camera. Asa, cu apa aceea clocotinda isi spala mainile si fata. Trage doua servetele mari si se sterge cu atentie, are pielea rosie de fierbinteala insa gatul ii e de un alb marmuriu. Poseta aruncata mai devreme langa robinet, sta acum deschisa larg revarsand farduri de toate felurile.

      Am ramas nemiscata observand-o mai bine de un sfert de ora, in timp ce ea isi desfasura ritualul. Miscam doar pupilele si pentru nu stiu ce motiv respiram rapid dar cu usurinta, ca si cand as fi vrut sa absorb cat mai mult din aerul ei.

      Dintr-o data pare sa realizeze ca sunt acolo si ridica privirea scurt si fix. Imi face semn cu capul sa ma apropii. Fara sa gandesc ascult porunca si trei pasi mai tarziu suntem umar langa umar.

 

      Va continua

Room in Rome

Room in Rome is a romance / drama film directed and written by Julio Medem, and film is starring: Elena Anaya, Enrico Lo Verso, Najwa Nimri and Natasha Yarovenko. Room in Rome release date TBA. In the movie, early summer. A hotel room in the heart of Rome. Two young women who have only just met travel together on an intimate, passionate physical journey that will mark their bodies and souls deeply. The story unfolds over twelve hours, through the night and into the early morning, before each woman departs, Alba to Spain, and Natasha to Russia. The room seems always to have been waiting for them. Its ancient walls exudes a magical atmosphere heavy with sensuality and ripe with endless erotic possibilities. 

 

As Alba and Natasha enter into the unknown, intense new feelings are awakened, and a natural understanding between them grows giving rise to comic as well as powerfully intimate moments, before the unexpected arrival of love pierces them. At first they hide, cautious, protecting themselves. Slowly they allow themselves to be borne away, each into the unknown terrain of the other, yet never abandoning the honest love felt for their respective partners - in Alba’s case, a mother of two, in Natasha's, the man she is due to marry in one week... Until at last both find themselves transfixed before a completely new truth, a shared abyss, a secret kept in a hotel room in Rome. A true freedom to do whatever they most fervently desire.

Alice Hoffman Regina de Gheata

"Ne-am dezbracat in livada si am intrat sub jetul de apa. In aerul noptii, sub apa, ne puteam imbratisa oricum voiam. Cativa kilometrii in jur nu mai era nimeni, absolut nimeni. Imi placea sa-l simt, asa real, asa de mult aici, atat de mult acum. Imi placeau muschii lui de sub piele, caldura corpului sau, felul in care ma ardeau sarutarile lui. Imi placea cum ma dureau, felul in care imi arata ca sunt vie, acum si pentru totdeauna, ca vedeam culoarea rosie, ca voiam sa ma asez in genunchi, fara sa-mi pese daca mai era vreun om in univers. Nu-i de mirare ca oamenii faceau asta oricum si cu oricine; cu persoane straine, in parcari, disperati, lacomi; cand esti impreuna cu cineva, ti se pare ca esti unica fiinta care nu e singura. Atat de diferit, deoarece atunci cand esti indragostit, asta-i ironic: iti simti singuratatea   atat de tare incat te doare. Atunci cand nu sunt cu tine."

"Ryan had an insatiable lust for women"

The Jackal character of  the movie Thirteen Ghosts- The Jackal is the ghost of Ryan Kuhn, who was born in 1887 to a prostitute. Ryan had an insatiable lust for women, rape, and murdering prostitutes. Wanting to be cured, he committed himself to Borehamwood Asylum, but after attacking a nurse, he was put in a straitjacket and thrown in a padded room. After years of this imprisonment he went completely insane, scratching at the walls so violently that his fingernails were torn completely off. The doctors kept him permanently bound in his straitjacket, tying it tighter when he acted out, causing his limbs to contort horribly. Still fighting to free himself, Ryan gnawed through the jacket until the doctors finally locked his head in a metal cage and sealed him away in the dark basement cell. There, he grew to hate any kind of human contact, screaming madly and cowering whenever approached. When a fire broke out in the asylum, everyone but Ryan escaped. He chose to stay behind and face the fire. As a ghost, his arms are free from his jacket, and the bars of his cage are ripped outwards.

3.Oglinda Oglinjoara

   Gorila de la intrare e posesorul degetelor ce ma sageteaza acum. Ochii ii sticlesc ca doua faruri de camion ce astepti sa te faca una cu asfaltul. Imi fixeaza reflexia, miscarea mainii inceteaza.

      Cum a inceput asa si termina, ma arunca pe podea si zambeste din coltul gurii uscate. Intorcandu-se, imi arunca peste umar un pliculet argintiu si paseste greoi spre iesire. Ma simt folosita dar cautand in minte nu gasesc o urma de regret... Pur si simplu asa e localul, in fond pentru asta am venit aici. Te multumesti cu ce apuci.

      Uda, cu dresul rupt si inca respirand din greu privesc in jur si zaresc toaleta. Traversez prin multimea extaziata de ritmurile muzicii si apas pe maner.

      In spatele usii o alta lume, peretii capitonati cu catifea de culoarea zmeurei, podea lucioasa si chiuvete cu robineti negru mat. Curios lucru insa, nu vad nici o cabina de toaleta..peste tot oglinzi dar nicio clanta. Ma invart usor pe tocuri si totusi nimic. Nu termin bine pierueta caci sunt distrasa imediat de un miros de portocale si mar ce-mi inunda instant creierul. Urmaresc mirasesma si aproape dau cu capul de una dintre oglinzi cand, cu un clic, aceasta se deschide.

Va continua

Margurite Duras Les Yeux bleus Cheveux noirs

Cu puţin timp înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, s-a născut, în Indochina Franceză, Marguerite Duras, o artistă care a făcut istorie atât în literatură, cât ­şi în cinematografie. A publicat zeci de volume de romane ­şi nuvele, a scris numeroase scenarii de film, printre care „Hiroshima mon amour”, regizat de Alain Resnais ­şi nominalizat la Oscar pentru cel mai bun scenariu. La 18 ani, părăse­şte Indochina ­şi se mută in Franţa, unde studiază matematica, ­ştiinţele politice ­şi dreptul. Viaţa sa profesională a fost la fel de variată ca studiile sale: a fost secretar al Ministerului Coloniilor, membră a Rezistenţei Franceze, a lucrat ca jurnalist pentru revista Observateur. În 1943 îi apare primul roman: „Les impudent”. In 1950, volumul „Un barrage contre le Pacifique” este nominalizat la Premiul Goncourt, pe care totu­şi îl ratează din cauză că simpatiza cu Partidul Comunist. Romanul „Moderato cantabile” (1958) a fost ecranizat în regia lui Peter Brook, cu Jean-Paul Belmondo ­şi Jeanne Moreau, care a primit la Cannes premiul pentru cea mai bună actriţă. În 1984 prime­şte Premiul Goncourt pentru romanul „Amantul”.

În Ochi albaştri, părul negru (1986), un bărbat se indrăgoste­şte fără succes de un alt bărbat, dar viaţa îi scoate în cale o femeie cu care începe să trăiască în izolare. La originile acestei atracţii stă asemănarea între această femeie ­şi bărbatul care i se refuză personajului principal. Relaţia se desfăşoară în continuare ca un straniu ritual al atracţiei si respingerii.

Colecţia Cotidianul.

U must want to fuck me!

missed me missed me now you've got to kiss me
if you kiss me mister you must think im pretty
if you think so mister you must want to fuck me
if you fuck me mister it must mean you love me
if you love me mister you would never leave me
it's as simple as can be!

missed me missed me now you've got to kiss me
if you miss me mister why do you keep leaving
if you trick me mister i will make you suffer
and they'll get you mister put you in the slammer and forget
you mister then i think you'll miss me won't you miss me
won't you miss me!

2. "Mai nu vrea si mai se lasa"

O namila m-a insfacat si mi-a rupt dresul cu o singura miscare.Tip! Nu stiu daca de durere sau de placere dar o fac, din adancul plamanilor! Simteam cum toata zona dintre picioarele mele tremurande, ardea. Vibra totul in mine!

Incerc sa scap din imbratisarea aceasta odioasa insa nu pot riposta. Ce face el cu degetele sale imense ma lasa fara vlaga. Imi sufla in ureche cuvinte murdare, murdare ca el, si ca locul in care ne aflam. Ma curprinsese cu o mana pe dupa gat si cu cealalta lucra in interiorul meu din ce in ce mai adanc. Fora efectiv in adancurile mele. Rusine, scarba, exaltare, frica treceam prin toate starile in acelasi timp.

In toata incrancenarea reusesc sa ma smucesc cat de cat si sa ma intorc cu fata spre bar, locul unde vroiam sa ajung initial. Deasupra barmanului care nici nu ne baga in seama, semn ca acest fel de comportament e ceva obisnuit acolo, se afla o oglinda; vreau sa-mi vad agresorul!
Deschid ochii larg ca si cand incerc sa-mi lipsesc si mai bine imaginea pe retina. Nu-mi vine sa cred cine este!

Va continua

1.Cum pătrunzi

 Clădirea de cărămidă avea un banner imens, cârpit,  pe care scria „Enter”. Indivizi cu feţe şterse şi voci asurzitoare îşi aşteptau rândul ca pentru un carnaval desfrânat. Fete cu părul de lână şi trupuri găurite de metale, păreau acrobate pline de sex-appeal.

  Toţi se târau spre intrare pentru a plăti brăţările de sârmă ce aveau să le fie strânse în jurul încheieturilor, în loc de obişnuitele bilete. Gorilele perfide de la intrare îi ademeneau pe toţi să cumpere substanţe halucinogene şi obiecte ascuţite pline de rugină cu care să facă măcel.

  Trec cu grijă de un grup zgomotos şi ajung în faţa gorilei care pufneşte spre mine cu o respiraţie toxică, întind banii şi aproape că-mi smulge mâna din umăr. Înfige colţul sârmei în pielea mea străvezie şi mă aruncă înăuntru.

  Căzătura mă lasă câteva secunde bune pe jos. Reuşesc să mă ridic doar ca apoi sa fiu trantită de un individ păros cu ochii vineţii ce dansa hipnotizat. Cioburi şi mucuri acoperă podeaua de beton, găurită şi plină de prafuri. Îmi simt palma slinoasă, un prezervativ îmi alunecă de pe degete şi pică la vârful pantofului. Atmosfera e ca un păienjeniş de testoteron şi estrogen, ars de razele radioactive ale unei centrale în plină explozie.

   Cu un tremurat uşor al genunchilor ma îndrept. Pornesc, hotărâtă să ajung la bar, când,  mă simt cuprinsă şi pătrunsă brutal de trei degete noduroase!

                              

                        Va continua

El primer

Vorbesc cat se poate de deschis cu tine pentru ca aceste ganduri vor fi libere de acum inainte. Am scris cate ceva in trecut, insa randurile pe care am sa le postez aici vor fi o idee diferite de ceea ce conturam acum doi ani. Aici trebuie sa ma crezi pe cuvant pentru ca povestirile vechi nu au fost postate pe nicaieri. Nu pot spune ca e o paralela intre ceva inocent si ceva erotic, ce scriam atunci avea nota sa de pervers si imbietor cu o tenta de macabru.

Nu pot spune ca ce postez e nou. Nici nu stiu daca mai avem notiunea de nou in ziua de azi avand in vedere ca totul este o reinventie a unei idei bune sau mai putin.

Citeste ce scriu si contureaza-ti singur o parere si o definitie. Cauta in tine laturile care se potrivesc cu ceea ce citesti. Transpune-te acum in acea persoana pe care o ascunzi de lume sau pe care iti place sa o faci vazuta doar in anumite ipostaze. Pervers, macabru, ciudat, enervat, dulce, romantic, real, virtual, imaginar, potent, frigid, cu chef sau fara. Lasa-te purtat de esenta cuvintelor pana unde doresti si chiar mai departe.

Iti doresc o lectura placuta si plina de trairi.